Nu te ştiam aşa ordonată

M-am apucat să fac curat,

Să pun lucrurile în ordine.

De parcă ordinea ar fi importantă,

De parcă viaţa mea ar fi depins de asta,

Cu sufletul ştergeam pe jos

Şi cu limba spălam geamurile.

Ţi-am ridicat de pe jos şosetele pe care nu le-ai scos din picioare

În noaptea aia

Când ne-am întors beţi,

Tricoul cu care erai îmbrăcat la cinema

Când ţineai de mână pe altcineva,

Puloverul pe care îl purtai când m-ai condus la gară,

Jacheta pe care o purtai de câte ori erai supărat.

Mi-am aruncat în coşul de rufe chiloţii

Din noaptea în care am crezut că gata,

Vrem, nu vrem, o să avem un copil,

Dar slavă domnului că nu a fost cazul,

Că ar fi trebuit să strâng şi chiloţii lui acuma

Dacă era pe-aşa.

Am pus în dulap maieul pe care îl purtam când ai dormit cu spatele la mine

Şi eu am crezut că eşti supărat

Şi tu ai spus ce-ai mă n-am nimic eşti nebună,

Ba dimpotrivă, te iubesc teribil,

Te-aş ţine şi în braţe,

Dar mă doare capul

Şi mă simt inutil

Şi-mi vine să mor.

Am transformat în cârpă de praf

Fusta sub care îţi strecurai mâinile de câte ori nu se uita nimeni.

Şi am aruncat direct la gunoi

Fularul pe care îl purtai când ai decis că nu mai poţi trăi fără mine.

Apoi am măturat toate mucurile de ţigară pe care le fumam în doi

Şi am respirat uşurată

Ce ordine e

Ce curat

Ce frumos

Câtă lumină intră acum pe ferestre

Cum luceşte parchetul

Am făcut treabă bună.

Mă respect,

N-aş putea să mă spânzur de o lustră

Murdară.