Skip to content

Şi m-am ridicat brusc şi m-am dus la baie

Februarie 1, 2010

–         Şi ea a rămas peste noapte, nu?

–         Da…deşi eu nu voiam…

–         Era frumoasă?

–         Era…nu ştiu. Nu m-am gândit la asta. Da, cred că era.

–         Şi dimineaţa a plecat?

–         Dimineaţa a luat cartea aia de Cărtărescu de pe noptieră…

–         Aia proastă pe care ţi-o lăsasem eu?

–         Aia. Şi m-a întrebat “chiar, de ce iubiţi femeile?”

–         Aoleu, aşa idioată era?

–         Sper că nu.

–         Haha. A întrebat visătoare, aşa?

–         Nu mai ţin minte.

–         Râdea? Adică ceva de genul “ce pula mea sunteţi aşa fraieri, bă?”

–         Nu, mă.

–         Atunci era cam idioată.

–         Nu, mă, e chiar ok.

–         Şi?

–         Şi apoi m-a întrebat dacă te iubesc.

–         Aha. Şi? Ce i-ai zis?

–         Că nu ştiam sigur, dar că, acum că mă gândesc, cred că da, te iubesc.

–         Şi ce-a zis?

–         …că se vede. Că ar vrea s-o iubească şi pe ea cineva aşa.

–         Aha. Şi eu aş vrea, tre’ să fie super mişto.

–         Râzi ca vaca!

–         E de la oboseală, când sunt obosită ştii că-mi vine să râd încontinuu.

Anunțuri
11 comentarii leave one →
  1. nadaella permalink
    Februarie 1, 2010 1:15 pm

    e o linie subtire, rupta pe alocuri, care se chinuie inca, in unele camere, sa-nfasoare lumile si sa le separe. noroc ca e veche si nu-si mai face treaba cum trebuie. noroc cu oboseala asta, care ne toceste atentia pentru granite si repere si radem ca vacile vazand poarta noua, prin care, cu siguranta, vom trece.

  2. crenguta permalink
    Februarie 1, 2010 3:28 pm

    bai ce imi place cum scrii :)

  3. Februarie 2, 2010 7:46 am

    totusi e bine ca nu ai incurcat ferestrele de mess! sau ma rog ferestrele de pe palier!

  4. Februarie 5, 2010 10:54 am

    te-as intreba de ce nu pui mana sa scrii mai aplicat si de ce nu esti la scenaristica, da’ ma gandesc ca na…, oi fi stiind tu. crede-ma, stiu ce spun, nu o ard aiurea.

  5. Februarie 10, 2010 9:21 pm

    imi place ezitarea de-aici: „Era…nu ştiu. Nu m-am gândit la asta. Da, cred că era.” e reala.

  6. Februarie 11, 2010 7:34 pm

    [si asculti si PJ H. clar, esti misto de tot, ia sa te bag in reader ;)]

  7. Februarie 13, 2010 6:06 am

    Lick my legs I’m on fire
    Lick my legs I’m desire

  8. Martie 1, 2010 12:59 pm

    Este un dialog ciudat.

    P.S. La mine termenul „ciudat” nu este folosit niciodata in sens peiorativ.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: