Skip to content

Be kind, rewind

Iulie 14, 2015

Intru tot mai rar pe Facebook

Și, când o fac,

Mi se pare că pătrund

Într-o lume bidimensională,

Plată, ștearsă,

În care oamenii

Sunt compuși din omlete cu roșii,

Biciclete, meme-uri,

Pisici,

Costume de baie, nisip,

Cocktailuri,

Pe fast forward,

La infinit.

Și-mi vine să arunc ceva real în lumea asta tâmpită,

Ceva care să conteze,

Ceva intens,

Și singurul lucru intens pentru mine e o emoție,

Și singura emoție care zguduie e dragoste,

Și tastez febril

Ca un copil care desenează concentrat,

Cu limba scoasă în colțul gurii,

Și iese un status stupid cu „vă iubesc pe toți”

Care își pierde tot conținutul în momentul

În care apăs „Post”,

La care comentează trei oameni cu o inimioară,

Și alți trei oameni cu screenshoturi din filme,

Și trolează cincizeci de oameni cu poze cu omlete și pisici

Și un om îmi scrie „ce proastă ești”,

Nu-i nimic, îl iubesc și pe el.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. Iulie 17, 2015 10:32 am

    Trist dar adevarat. Am ajuns sa ne traim viata pe FB atat de mult incat pare ca nu mai e nicio diferenta intre real si digital.

  2. Martie 5, 2016 7:36 pm

    te-am tradus pe zamoca punct tumblr. fiin’ca pot.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: