Nu asculţi niciodată

Da, şi am fost pe la el şi ne-am uitat la un desen manga foarte mişto, despre bombardamentul de la Hiroshima, personajul principal e un copil care a supravieţuit, şi e foarte apăsător aşa dar foarte fain făcut şi cu mare atenţie la detalii, e făcut de Nakazawa parcă, aaaaaaaaaaaaaaaaa, da’ nu-ţi mai spun, pentru că tu nu trebuie să te uiţi la el, oana, e super super trist şi ştii şi tu ce varză eşti la fazele astea, nu, nu-ţi spun cum se cheamă, nu, că deja am văzut ce ochi ai făcut când îţi spuneam de el, nu te uita, oana, o să plângi, o să faci ca toţi dracii, ah mai bine nu-ţi spuneam, că ştii ce praf eşti, acuma serios, nu te uita, oana, o să-ţi smulgi părul din cap şi tot felul de chestii din astea patetice, ştii prea bine, şi oricum nu rezolvi nimic, adică n-ai cum să rezolvi ceva, o să te deprimi degeaba o să te doară capul, ştii doar cum făceai la sailor moon, care sailor moon erau chiar ok, hai, am plâns şi eu un pic la ultimul episod ăla în care mor toate, da’ tu plângeai la aproape toate, ce dracu’, plângeai şi când mureau ăia răi, bine, ăia răi care deveniseră buni, da’ totuşi, fuseseră răi atâta timp, îşi meritau soarta, deci nu, nu-ţi spun cum se cheamă, serios nu-ţi spun, pentru că eşti sora mea şi pentru că ştiu cum faci la din astea şi pentru că îmi pasă şi n-are nici un rost, zău, oana, te rog. ştiu că tu oricum n-asculţi niciodată, da’ serios, nu te uita.